Holocaust si Gulag. In urma interpretarilor teoretice precum si a jurisprudentei recente privind infractiunea de genocid din dreptul international, s-ar parea ca este necesara modificarea Conventiei ONU pentru Prevenirea si Pedepsirea Crimelor de Genocid (1948), in sensul introducerii anumitor clarificari terminologice care sa schimbe caracterul restrictiv al definitiei genocidului. Voi discuta pe scurt termenii de Holocaust si Gulag iar apoi voi face istoricul aparitiei si legiferarii conceptului de genocid. In partea finala voi discuta contributiile cercetatorilor contemporani din domeniul violentei colective precum si interpretarile lor privind semnificatia si aplicabilitatea definitiei genocidului din Conventia ONU. Voi discuta comparativ dificultatile aparute in analiza apartenentei Holocaustului si Gulagului la conceptul de genocid.

Deoarece exista o multitudine de acceptiuni ale conceptelor generice de Holocaust si Gulag, care ar necesita o lucrare aparte, nu voi face o analiza aprofundata a acestor termeni, ci voi folosi o definitie generala care sa se apropie cat mai mult de interpretarile contemporane uzuale. Aceasta diversitate semantica, reflectand complexitatea si interesul provocate de cele doua evenimente definitorii pentru istoria secolului XX, poarta influenta persoanelor si a institutiilor implicate in domeniul politicului, cercetarii, educatiei sau popularizarii prin mass-media.

Termenul de Holocaust, provenit din traducerea greaca a Bibliei si insemnand jertfa arsa pe altar in cinstea lui Dumnezeu, s-a impus pe plan international dupa anii ’60, fiind folosit, mai ales in spatiul anglofon, ca termen generic pentru desemnarea exterminarii evreilor de catre Germania Nazista. Treptat sfera termenului Holocaust s-a extins, pentru a ajunge astazi sa aiba acceptiuni mult mai largi, din care voi incerca sa sintetizez urmatoarea definitie: