Sărbătorile de Iarnă provoacă la noi cheltuieli uriaşe pentru un festivism prost înţeles, în timp ce Europa strânge cureaua şi caută bucuriile autentice. Sursa: Vlad Stănescu
În ciuda recesiunii economice mondiale şi a atmosferei de iarnă mai reţinute pe care o afişează capitalale europene de sărbători, în România, edilii par a se întrece într-un concurs imaginar „Cine cheltuieşte mai mult de Crăciun?“.
Dacă săptămâna trecută, Sorin Oprescu a declanşat, de la Primăria Generală a Bucureştiului, 520.000 de becuri tip led şi 168.000 de globuri luminoase, ieri a venit rândul extravaganţelor de sector. Primarul sectorului 4, Cristian Popescu, zis Piedone, a inaugurat o pârtie artificială de schi şi săniuş, accesibilă, gratuit, tuturor vizitatorilor echipaţi corespunzător pentru sporturile de iarnă.
BUCUREŞTI. Ambiţii de Guiness Book. Cinci milioane de lei din bugetele instituţiilor subordonate vor fi cheltuite în Capitală, plus banii obţinuţi din sponsorizări, pentru atmosfera de iarnă şi satisfacerea câtorva ambiţii de Cartea Recordurilor: 240 de căsuţe din lemn pentru comercianţii de suvenire de pe Bulevardul Unirii, Edgar Quinet, Parcul Herestrău şi Piaţa Constituţiei (cu 100 mai multe decât în Viena), 4.000 de Moşi Crăciun care au bântuit pe străzile Capitalei, împărţind dulciuri, plus cel mai lung cârnat din lume şi cel mai mare tort care a existat vreodată, care vor fi preparate pe 27 şi 28 decembrie.
IAŞI. Brazi de 80.000 de lei, concert de 10.000 de euro. Patru sute de brăduţi şi tuia în ghivece, şapte brazi de peste 10 metri înălţime, plus o duzină de pomi mai mici, în valoare de 80.000 de lei, au fost amplasaţi de municipalitate în diferite zone din Iaşi, la începutul lunii, când a fost aprins şi iluminatul de sărbători.
Arsenalul de iarnă este completat de primărie cu suma de 10.000 de euro pentru
