Autorităţile au fost de acord să scoată la vânzare pachetul majoritar din noul complex energetic care va fi format din CNH şi din termocentralele Deva şi Paroşeni. FMI a cerut fie privatizarea, fie lichidarea companiei de huilă, după ce a respins planul de eficientizare propus de autorităţi.

După ce s-au certat trei zile pe tema planurilor de relansare a companiilor de stat monitorizate, oficialii FMI şi autorităţile române au ajuns la un numitor comun în privinţa viitorului Companiei Naţionale a Huilei (CNH), societate de care depinde practic întreaga comunitate din Valea Jiului.

„În timpul discuţiilor de la începutul săptămânii, noi am propus un plan format din primirea unui ajutor de stat pentru închiderea minelor neviabile - Uricani, Petrila şi Paroşeni - şi majorarea capitalului social cu valoarea arieratelor", ne-a declarat Constantin Jujan, directorul general al CNH.

Potrivit acestuia, cei de la FMI au respins planul fără niciun argument, deşi partea română a încercat să le explice faptul că datoriile şi pierderile au fost acumulate din cauză că preţul de vânzare a cărbunelui nu a acoperit niciodată costurile reale. Iar acest lucru nu are legătură cu activitatea companiei sau cu piaţa, ci se datorează unor politici guvernamentale incorecte. „Nu au înţeles acest lucru şi ne-au cerut să refacem planurile", a mai spus Jujan.

Apare un nou complexenergetic

„FMI a cerut de la început privatizarea sau lichidarea CNH şi nu a acceptat nimic altceva", au declarat, pentru „Adevărul", surse din sectorul energetic. Astfel că autorităţile au fost nevoite să cedeze şi, ieri, le-au prezentat celor de la FMI varianta privatizării.

„Am venit cu o altă propunere, de data aceasta acceptată de FMI. Noile planuri includ acordarea unui ajutor de stat de 240-250 de milioane de lei pentru cele trei mine neviabile care se vor închide până î