Foto: Magda Cristina Ursache / Jurnalul Naţional S-au înfrăţit moţii cu vâlcenii. În Oltenia-de-sub-Munte, la Horezu, ziua sfinţirii apelor, Izvorul Tămăduirii, a consfinţit – dacă îmi este permis un joc de cuvinte – o legătură de suflet între români aflaţi de o parte şi de alta a Muntelui. Tulnicele din Albac au cântat deodată cu cobza lui Ion Creţeanu şi cu fluieraşii din Vaideeni, în vreme ce la masa oficială primarii din Albac – Tiberiu Todea – şi Horezu – Constantin Niţu, au semnat un protocol de colaborare şi de promovare reciprocă în domeniul cultural, turistic şi al schimburilor de experienţă pentru dezvoltarea celor două zone cunoscute pentru excelentul lor potenţial în arta populară şi în turism.
Să nu vă închipuiţi însă că alaiul ăsta al cântăreţilor (cărora li s-au alăturat dansatori şi meşteri populari veniţi din toată ţara, precum şi vreo 3.500 de oaspeţi) a fost „tocmit” anume pentru semnarea protocolului. Nu, s-a întâmplat să fie aşa, pentru că de şapte primăveri, la Horezu, nu departe de ctitoria brâncovenească a Mănăstirii Hurezi, se ţine „mare târg mare” de Izvorul Tămăduirii.
Oaspeţi din ţară
Ne-am bucurat şi noi, dimpreună cu toată lumea, de frumuseţea cântecelor pastorale interpretate de artişti consacraţi precum Bogdan Cioranu, Marius Ţugulescu, Ilie Dură sau Ionică Moroşanu, de ansamblurile „Pomul vieţii” din Balş, „Domniţele” din Costeşti, „Albacul” din Albac, „Mioriţa” din Vaideeni, „Brăduleţul” din Horezu. Dar ne-au încântat şi meşterii populari care ne-au probat frumuseţea meşteşugurilor tradiţionale româneşti, dar cum lista e foarte lungă, ne vom referi aici doar la ceramiştii din Horezu – Ion-Sorinel Giubega, Ion Mischiu, Gheorghe Bâscu. Viorel Tănăsescu, Ion Pueţu, Maria Ştefănescu, Constantin Bîscu, Costel Popa, Vasilica Olaru, Alina şi Liviu Iorga.
Lângă ei au stat „musafirii”, meşteri în
