Consecvent cu agenda academică anuală pe care o parcurge de un deceniu, Centrul de Studii Ebraice Goldstein-Goren din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti a organizat la Bucureşti, în 26-27 iunie 2008, Conferinţa Internaţională Goldstein-Goren, având de data aceasta drept temă Cultura evreiască între local şi universal.
Pentru prima dată, după un protocol convenit la Milano în 2005 privind întâlnirile periodice de acest fel, au fost reprezentate la Bucureşti fiecare dintre cele cinci centre de studii ebraice Goldstein-Goren care funcţionează în cadrul unor structuri universitare din diverse ţări, şi anume Universitatea din New York, Universitŕ Degli Studi din Milano, Universitatea din Tel Aviv, Universitatea Ben Gurion din Beer Sheva, Israel şi, desigur, Universitatea din Bucureşti. La acest eveniment au mai prezentat comunicări masteranzi şi doctoranzi ai Centrului de Studii Ebraice şi ai Facultăţii de Filozofie ale Universităţii din Bucureşti.
Prelegerile ţinute fac acum cuprinsul publicaţiei Studia Hebraica, vol. 8, 2008, editat de Centrul de Studii Ebraice.
Incursiunea de două zile în multitudinea de subiecte circumscrise temei generale a început odată cu prezentarea lucrării prof. Raphael Vago de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Tel Aviv despre Istoriografia sionistă şi emergenţa sionismului românesc care s-a concentrat asupra climatului social al evreilor din România celei de-a doua jumătăţi a secolului XIX, marcat atât de iudeofobie, cât şi de inegalitate civico-politică. Limba liturgică în era premodernă este tema abordată de Uri Ehrlich, lector în ştiinţe iudaice la Universitatea Ben-Gurion, care investighează de ce aramaica a fost, pentru evrei, singura limbă de cult, exceptând ebraica.
Prof. Daniel J. Lasker, specialist în filozofie evreiască la aceeaşi universitate, a pregătit studiul Lim