Rezervele de aur ale omenirii sunt pe sfârşite, avertizează companiile miniere

Criza economică şi neîncrederea în banii virtuali au produs o schimbare radicală a poziţiei investitorilor şi chiar a statelor faţă de aur. Zilele trecute, India a decis să cumpere jumătate (200 de tone) din tot aurul "aruncat" pe piaţă de Fondul Monetar Internaţional, în timp ce China şi-a dublat, recent, rezervele în acest metal preţios. După ce a bătut record după record, ieri, preţul aurului se situa la peste 1.118 de dolari uncia şi continua să crească.

Analişti de corporaţii precum Suki Cooper, de la Barclays Capital, ori chiar Jim Rogers, preşedinte al Rogers Holdings, citaţi de Telegraph, sunt convinşi că aurul va ajunge să valoreze în cursul anului următor peste 2.000 de dolari uncia. Cererea continuă să fie la cote-record - chiar şi Harrods a decis să pună în vânzare de la monede de aur şi până la lingouri pentru clienţii săi care doresc să îşi ştie economiile în siguranţă, în timp ce în Germania au apărut "automatele de aur". Însă cea care are cel mai mult de profitat de pe urma creşterii cererii de aur este Elveţia, unde companiile trimit cantităţi tot mai mari de aur la topit: "Vom primi sute de kilograme de bijuterii din aur din toată Europa anul acesta. Eu unul nu am mai văzut niciodată o asemenea cantitate", declară Erhard Oberli, director executiv la o mare rafinărie de aur elveţiană - Argor Heraeus, potrivit cotidianului The Times.

Peste tot în lume, cei care fac, într-un fel sau altul, comerţ cu aur se îmbogăţesc, pe măsură ce populaţia sărăceşte şi vinde aurul pe care îl deţine: în SUA, relatează The Times, proprietarii de case de amanet spun că nu le-a mai mers atât de bine din timpul Marii Depresii. În Franţa, sute de proprietari de bistrouri îşi rotunjesc veniturile obţinute din mâncare şi ţigări oferindu-se să cumpere aurul pe care clienţii