Multe thrillere au ca protagonişti ucigaşi plătiţi. Ei îşi onorează comenzile fără ezitări şi fără scrupule. Nu-i interesează decât banii pe care îi încasează pentru prestaţiile lor. Louis din „Răzbunătorii”, cartea lui John Connolly, este însă un asasin de un tip special, cum n-a mai imaginat nimeni până acum.
În primul rând, nu omoară niciodată femei, orice sumă i s-ar oferi. În al doilea rând, elimină numai indivizi certaţi cu legea, fiind ei înşişi criminali.
Într-un fel, Louis, negrul antrenat special pentru a ucide, este un justiţiar care aplică legea, acolo unde ea este neputincioasă sau prost aplicată. Împreună cu partenerul său, Angel, face un cuplu de temut, devenind două maşini letale pentru oricine li se împotriveşte sau le atacă prietenii. Dar oricâtă dreptate ar avea în ceea ce fac, îţi vine greu să accepţi ca pe o soluţie modul lor de a acţiona.
"Hoyle intră în panică. Nu se mai putea mişca destul ca să se menţină la suprafaţă. Se scufundă şi i se păru că aude un strigăt, dar nu mai putea să vadă nimic pentru că era deja orb. Gura i se deschise şi începu să se înece, apa arzându-l parcă pe dinăuntru. În câteva secunde era mort" De fapt, autorul descrie un adevărat război declanşat între două bande rivale de asasini cu simbrie. La început, seria de crime izolate nu prevesteşte măcelul care va urma. Pare doar o simplă reglare de conturi, fără un impact devastator într-un context social mai larg. Dar fiecare dintre ele se cere a fi răzbunată, potrivit legii talionului – ochi pentru ochi, dinte pentru dinte. În consecinţă, alte omoruri sunt comise, într-o avalanşă scăpată de sub control. Iar confruntarea dintre cei care fac parte dintr-o elită de ucigaşi excelent pregătiţi, cărora nu le pasă când mânuiesc un cuţit sau apasă pe trăgaciul unui pistol, oferă un spectacol halucinant.
Motivele de dispută sunt dintre cele mai diverse –
