Noi putem ţine post şi cu mintea, nu doar cu trupul. Ne putem abţine şi de la vorbire, nu doar de la plăcerile gustative. Ne putem conserva energia şi prin vorbire puţină sau prin abţinere de la vorbire, aşa cum au demonstrat unii dintre marii înţelepţi şi sfinţi ai lumii. Yoagananda povesteşte, în cartea ”Autobiografia unui yoghin”, că prima sa întâlnire cu Mahatma Gandhi a avut loc tocmai în ziua în care marele înţelept ţinea ”postul minţii” sau, cum îl numea el, ”jurământul tăcerii”. M. Gandhi ţinea acest post de-a lungul unei întregi zile a fiecărei săptămâni şi nu făcea asta din pricini omeneşti, ci pentru beneficiile minunate ale postului ”de vorbire”, între care comuniunea cu divinul.
”Tăcerea ţinută în mod conştient este un post al minţii, mai puternic decât un post obişnuit. Creşte foarte mult puterea voinţei, puterea de a îndura, creşte liniştea interioară, creşte enorm stăpânirea de sine, cunoaşterea perfectă a sinelui şi a apropelui nostru”, spune şi călugărul Mihai Neamţu într-o carte minunată ( cred că şi preoţii ar putea culege roade spirituale frumoase dacă vor studia această micuţă carte de învăţături), îngrijită de Anton Horia Gheţianu, ”Învăţături ale Călugărului Mihai Neamţu”(Ed. Dacia). Există şi oameni care ţin postul minţii perioade îndelungate, dar aceia sunt, deja, instruiţi spiritual. Călugărul Mihai Neamţu recomandă pentru oamenii de rând două ore de post al minţii într-o zi, eventual persoana care ţine postul să-şi anunţe anturajul în legătură cu această practică. Cei care reuşesc să ţină un post al minţii, adică să se abţină în mod conştient de la a vorbi, îşi conservă energia, înainte de orice. Noi consumăm energie vorbind, adesea inutil, doar pentru că ne simţim obligaţi să facem conversaţie, iar alţii ar vrea să vorbească la nesfârşit, inclusiv la telefon, din pricina unei incapacităţi inconştiente de a suporta singurătatea.
