Printre ţările care nu au recunoscut independenţa provinciei sârbe se află negociatori-cheie ca Rusia şi China şi membri ai Uniunii Europene - Spania, Grecia, Slovacia şi România. Avizul consultativ al CIJ nu a fost o surpriză, iar acum el trebuie să fie gestionat politic. A fost o chestiune de Realpolitik practic mai degrabă decât o evaluare cu atenţie a legislaţiei internaţionale, scrie presa europeană citată de Agerpres.

Deşi descurajează speranţele slabe ale Serbiei de a forţa o revenire la masa negocierilor asupra statutului provinciei Kosovo, este puţin probabil ca verdictul să genereze discuţii pragmatice între Belgrad şi fosta sa provincie, sau să încurajeze investitorii străini să pompeze bani în statul mic şi sărac.

Avizul consultativ poate determina unele state să se alăture listei de 69 de naţiuni care au recunoscut deja un Kosovo suveran, dar este puţin probabil ca negociatori-cheie precum Rusia şi China, precum şi membri ai Uniunii Europene ca Spania, Grecia, Slovacia şi România să-şi modifice poziţia. Ele se tem că regiuni şi grupuri din întreaga lume, care fac presiuni pentru independenţă sau autonomie, vor fi încurajate prin votul instanţei de aprobare a suveranităţii Kosovo.

Ce va însemna o astfel de decizie pentru separatiştii ceceni din sudul Rusiei, pentru grupurile uigure separatiste din vestul Chinei, pentru bascii şi catalanii din Spania, pentru insula divizată Cipru şi pentru minorităţile maghiare mari din Slovacia şi România?, se întreabă analiza din Irish Times.

Preşedintele sârb pro-occidental Boris Tadic a avertizat că o decizie care aprobă independenţa Kosovo va asigura faptul că 'un întreg proces de creare de noi state se va deschide în întreaga lume, care va destabiliza multe regiuni ale lumii', în timp ce ministrul de externe Vuk Jeremic a declarat că 'nicio frontieră din regiune şi din lume nu va mai fi sigur