După ce drumul ce traversează Munţii Făgăraşului a devenit neîncăpător în timpul vacanţelor din cauza turiştilor motorizaţi, un alt drum, greu de parcurs pentru cei comozi, detronează,
După ce drumul ce traversează Munţii Făgăraşului a devenit neîncăpător în timpul vacanţelor din cauza turiştilor motorizaţi, un alt drum, greu de parcurs pentru cei comozi, detronează, prin frumuseţea şi sălbăticia peisajului dominaţia Transfăgărăşanului. Botezat DN 67C, acest traseu, denumit "calea regală" sau "drumul regelui" face legătura între Novaci şi Sebeş, traversând Munţii Parâng.
Se pare că pentru prima dată drumul a fost construit de armatele romane ale lui Traian, în anul 101 e.n., drum pe care romanii au ajuns la cetăţile dacice din zona Orăştiei. Regele Ferdinand descoperise, încă din 1914, potenţialul strategic al nordului Vâlcei. Întregitorul României a dispus construcţia unui drum în stâncă, ce mai poate fi parcurs anevoie şi astăzi, între Valea Măceşului de Sebeş şi Rânca ca. Pe acest traseu, în Primul Război Mondial se alimenta frontul de vest. De atunci se pare că nimeni nu a mai întreţinut acest drum, care pe alocuri urcă la peste 2.000 m altitudine (Pasul Urdele, 2.145 m).
Tocmai de aceea "şoseaua" mai are doar urme de asfalt, pe anumite porţiuni. În zona golului alpin, drumul este un adevărat test de anduranţă pentru maşinile cu gardă mare la sol şi un test de rezistenţă şi îndemânare pentru şoferii care se încumetă să treacă printre bolovani ascuţiţi, prin şleauri adânci, bolovani prăbuşiţi sau să treacă la câţiva centimetri de prăpastia care se cască în marginea bolovănişului. Tocmai de aceea, traseul este mai uşor de străbătut cu bicicleta. Accesul pe DN 67C se poate face fie din Novaci sau Sebeş, fie prin Valea Oltului, Brezoi, Voineasa, Vidra, Obârşia Lotrului - locuri de rară frumuseţe - sau din Petroşani către Obârşia Lotrului. Lo
