De la jumatatea secolului XX, multe dintre miscarile separatiste din Europa au recurs la diverse acte teroriste – incepand cu anii ’60, bombele si crimele erau la ordinea zilei in regiuni precum Irlanda de Nord, Corsica (Franta), Tirolul de Sud (Italia) si Tara Bascilor (Spania). Intr-adevar, spectrul separatismului violent se contureaza din nou in Spania. Organizatia terorista basca ETA a pus capat armistitiului cu guvernul spaniol si, cu ocazia implinirii a 50 de ani de la infiintare, a pus bombe in orasul Burgos si pe insula Mallorca. Din fericire, in alte parti ale Europei ratiunea pare astazi sa prevaleze, iar violentele au incetat.
Dar asta nu aduce sfarsitul separatismului. Italia, de pilda, este amenintata constant de separatismul cultural si economic, chiar daca acesta se manifesta pasnic. Aliata cu Silvio Berlusconi la guvernare, Liga Nordului pune permanent la cale scenarii amenintatoare pentru conceptul de unitate nationala si stanjenitoare pentru guvernul central. Liga Nordului, condusa de carismaticul Umberto Bossi, detine in Parlament voturile decisive pentru a tine guvernul Berlusconi pe linia de plutire. Ea foloseste aceasta putere pentru a santaja guvernul, impunand masuri care discrimineaza intre cetatenii din nordul si cei din sudul Italiei.
Exponentii Ligii Nordului, cum ar fi deputatul european Mario Borghezio, deputatul Roberto Cota si senatorul Federico Bricolo, sunt cunoscuti pentru declaratiile lor xenofobe din parlament, indreptate in special impotriva celor care provin din state din afara UE. sovinismul lor nu se opreste insa aici: ei propun constant masuri care discrimineaza intre cetatenii nord-italieni din Veneto sau Lombardia si cei din sud, din Neapole, Calabria sau Sicilia. In aceasta vara a galagioasei veselii "separatiste", prima propunere tinea de numirea directorilor de scoala in regiunea Veneto: consil
