Misiunile riscante de spionaj ale poliţiştilor români au contribuit la realizarea Unirii Scrise de istorici autentici, de mai noii autointitulaţi ,,boieri ai minţii'', de diletanţi sau Misiunile riscante de spionaj ale poliţiştilor români au contribuit la realizarea Unirii Scrise de istorici autentici, de mai noii autointitulaţi ,,boieri ai minţii'', de diletanţi sau simbriaşi ai istoriei, de cei care, pentru o bursă în URSS ori State au fost în stare să demitizeze, să insulte, să falsifice potrivit ,,noilor orientări'' ale istoriografiei, cărţile de istoria românilor ocolesc aportul poliţiei noastre la făurirea României Mari. În această parte vom prezenta câteva dintre acţiunile poliţiei pentru reîntregirea ţării, în timpul Primului Război Mondial. Un ,,Raport de recunoaştere'' întocmit de Direcţia Poliţiei şi Siguranţei Generale şi datat 14 august 1915, la care se anexează o planşă cu 12 fotografii, ne ajută să observăm cum, vremelnic, poliţia a avut informaţii de mare însemnătate, referitoare la situaţia pregătirilor făcute de austro-ungari. Aşa cum am reliefat şi în cele două volume de ,,Istoria poliţiei'', aceşti oameni, luptători pe ,,frontul informaţiilor'', au sfârşit în cea mai mare parte neştiuţi, iluştrii anonimi. Nu le cunoaştem cariera, realizările, ,,cv-ul'', preocupările, iar unora le mai aflăm numele doar din arhive. Nu au statui. Nu sunt pe plăci de onoare. Nu li s-au închinat ode. Cărţile istoricilor noştri arareori amintesc de importanta lor contribuţie la făurirea României Mari. Aceşti oameni n-au fost ,,vedete''. Din noianul de documente arhivistice, am ales pentru astăzi un raport de recunoaştere întocmit de poliţişti, într-o zonă situată la limita judeţelor Bacău şi Harghita, precum şi informaţii din Covasna şi Topliţa. Pasul Ghimeş (Munţii Ciuc) asigură legătura între Moldova şi Transilvania, dar Ghimeş a fost până în 1918 punct de vamă, aic