Nu plăteşte niciodată nota atunci când iese cu angajaţii, nu le creşte semnificativ salariile (ba chiar împrumută bani de la ei) şi aleg cele mai ieftine opţiuni de abonament la telefoanele oferite subordonaţilor. Şeful "zgârcit", aşa cum îl văd angajaţii din corporaţii, face tot posibilul pentru a cheltui cât mai puţin, indiferent dacă face asta din banii lui sau ai companiei. Sunt puţine cazurile în care această zgârcenie le-a lăsat angajaţilor o impresie pozitivă.
"Am telefon de firmă cu abonament, dar fără internet. Fiind smartphone, e cam aiurea fără internet, aşa că am cerut un abonament minimal cu internet, de 3 euro/lună, cât să citesc un email pe telefon, nimic mai mult. Am primit «aviz negativ». Am revenit, am zis că plătesc eu lunar cei 3 euro, doar să am internet pe abonamentul de firmă. NU!", spune Mihai, un manager din industria bancară.
Nevoia de reducere de costuri care a condus la tăiarea bugetelor, dar şi presiunile la care sunt supuşi managerii de către acţionari îi fac să aibă uneori atitudini mai puţin obişnuite - ei fiind persoane despre care se presupune că ştiu care este valoarea adăugată pe care o poate aduce, de exemplu, o bună campanie de marketing.
"De ce să dăm bani pe marketing? O să zică lumea că suntem disperaţi după clienţi noi şi o să ne evite", spune Daniel, care coordonează departamentul de marketing dintr-o companie din industria asigurărilor, despre răspunsul primit de la şeful său atunci când a solicitat un buget mai mare pentru o campanie de promovare.
Însă uneori această zgârcenie poate avea efecte pozitive în rândul angajaţilor. Un manager din industria leasingului spune că întotdeauna şeful lui făcea grafice privind evoluţia veniturilor şi a cheltuielor companiei, pe care le prezenta angajaţilor, sugerându-le adesea (când nivelul costurilor era similar cu cel al veniturilor) să încerce să folosească