Statutul de membru al Uniunii Europene a intarit pozitia autoritatilor de la Sofia in incercarea lor de aparare a celor cinci asistente medicale bulgare condamnate la moarte de catre un tribunal din Libia, pe motiv ca ar fi infectat sute de copii cu virusul HIV.
Ceea ce fusese initial o campanie nationala impotriva procesului si a sentintei autoritatilor de la Tripoli, a traversat acum granitele tarii, Bulgaria beneficiind de o sustinere fara precedent din partea institutiilor si statelor membre UE.
Pe 18 ianuarie, Parlamentul European a solicitat anularea sentintelor cu moartea, iar mai multi politicieni UE, printre care premierul Italiei, Romano Prodi si comisarul UE pentru relatii externe, Benita Ferrero-Waldner, au facut publice declaratii dure la adresa procedurilor tribunalului libian.
Printre organizatiile non-guvernamentale care s-au implicat in campanie impotriva procesului este si Asociatia Asistentelor Medicale din Belgia, care a strans peste 47.000 de semnaturi, cerand eliberarea imediata a colegelor lor.
Insa expertii avertizeaza ca Bulgaria se confrunta cu o provocare destul de dificila, deoarece risca sa nu gaseasca cea mai buna modalitate de a se folosi de influenta obtinuta.
Procesul asistentelor medicale a inceput acum opt ani, pe cand sute de medici bulgari lucrau in Libia in urma acordurilor semnate pe timpul Razboiului Rece.
In februarie 1999, politia a arestat 19 cadre medicale bulgare, suspectate a avea legatura cu infectarea mai multor copii cu virusul HIV/SIDA intr-un spital pediatric din Benghazi.
Treisprezece dintre acestea au fost eliberate mai tarziu, insa cinci asistente medicale, Christiana Vulcheva, Nasya Nenova, Snezhana Dimitrova, Valentina Siropulo si Valya Chervenyashka, precum si doctorul Zdravko Georgiev au fost acuzati ca au infectat deliberat 393
