Obiceiul pluguşorului şi cel al sorcovei sunt completate de ritualuri matrimoniale sau mistice. Se spune că noaptea de Revelion trebuie să te prindă cu haine noi, de preferat de culoare roşie, iar în prima zi din an nu se dau bani şi obiecte din casă. Sursa: RĂZVAN PETRESCU

1 /.

Cele mai multe obiceiuri s-au păstrat la sat, însă şi pe străzile din Capitală pot fi văzute cete de colindători "mascaţi" şi copii care bat din uşă în uşă cu sorcova. Tot alaiul de strigăte şi urături ar speria spiritele malefice. În Bucovina, acolo unde tradiţiile sunt la ele acasă, femeile află cum le va fi ursitul, în noaptea dintre ani.

URATUL COLINDĂTORILOR. Obiceiul datează din cele mai vechi timpuri, iar vacarmul produs de bice şi de buciume ar alunga forţele malefice: insectele dăunătoare, seceta, blestemele etc. Dintre alaiurile de colindători se disting capra, urşii, căiuţii, moşii şi babele. Umblatul cu capra e un obicei popular în Moldova, Ardeal, Muntenia şi Oltenia, acolo unde capra e numită "brezaia", din cauza înfăţişării pestriţe.

Capra se confecţionează dintr-un lemn cioplit în formă de cap de capră, care se îmbracă în hârtie roşie. Umblatul cu ursul e specific Moldovei. Ursul e întrunchipat de un flăcău care poartă pe cap şi pe umeri blana unui animal ucis, împodobită cu ciucuri roşii. După urări de sănătate şi belşug, cetele de colindători primesc în dar colaci, vin, cârnaţi şi, desigur, bani. În comunitatea momârlanilor de pe Valea Jiului e popular obiceiul brondoşilor, care începe după 12 noaptea. Înfofoliţi în cojoace şi cu clopote prinse în jurul brâului, tinerii trec din casă în casă. Un brondoş îmbrăcat urât semnifică vechiul an.

Copiii, daţi la grindă

PLUGUŞORUL. Colindătorii care vin cu pluguşorul cheamă prosperitatea şi recolta bogată. Locuitorii din Bucovina, în schimb, prezic cum va fi recolta anul următor după un ritual ce pres