BOMBA ZILEI MIROS DE PRAF DE PUŞCĂ ŞI FOI DE DAFIN...

Am mai avut - din păcate - prilejul să scriem despre ciudăţeniile care se înregistrează în activitatea unei firme comerciale care reprezintă interesele armatei. Este vorba despre Romtehnica, al cărei nume a mai putut fi întîlnit în foarte strînsă conexiune cu Kent-urile depozitate ilicit în Calea Plevnei şi la Clinceni... Vom vedea de această dată că Romtehnica nu se ocupă doar de ţigări. Sau de lame de ras din import pentru ostaşi. Romtehnica se ocupă, bunăoară, şi de pateul de ficat - aliment ce pare să reprezinte o specialitate militară, fiind probabil foarte gustat de oştenii patriei. Pornind, probabil, de la această realitate, în 14.05.1992 RA Romtehnica a semnat cu firma INTEXCO GWF SRL din Bucureşti, care a intermediat cumpărarea a 500 tone de pateu de ficat din Ceho-Slovacia, în valoare de 185 milioane lei. Constatîndu-se că nu s-au respectat clauzele contractului privind livrarea produsului la termen, Inspectoratul serviciilor armatei a cerut rezilierea contractului şi restituirea sumei - plătită anticipat! - cu dobîndă aferentă şi penalităţi. A fost motivul pentru care s-au găsit sursele interne de aprovizionare de care nu se „ştia" la încheierea contractului - poate tocmai pentru că pateul acesta era cu 146 lei mai ieftin decît cel din import! Cei care au încheiat contractul au tras cu dinţii ca acesta să se deruleze, anexînd un act adiţional în care se stipula cumpărarea a 200 tone de pateu cu preţul de 596,45 lei, faţă de 375 lei, cum era prevăzut iniţial. Vigilent în prima fază, Inspectoratul general al serviciilor armatei acceptă, actul adiţional pe 6.03.1992, în timp ce preţiosul pateu - fabricat în 1990 - şi-a pierdut şi el răbdarea, circa 25 000 de cutii (70% din cantitatea achiziţionată) bombîndu-se, dar nefăcînd ex... explozie. Explozie ar trebui să tacă faptul că deşi între timp se găsis