Ieri, la Aula Universităţii s-au deschis lucrările celui de-al şaptea Congres Naţional de Istorie a Medicinei şi, totodată, al patrulea Congres Balcanic de Istoria şi Filosofia Medicinei. Până duminică, zeci de specialişti din ţară şi străinătate în istorie, filozofie şi etică medicală discută despre istoria şi evoluţia cercetării ştiinţifice în domeniul medical, istoria presei medicale din România, medicina populară sau istoria medicinei din Braşov. Potrivit profesorului Marcu Nicolae, preşedinte al Societăţii Române de Istoria Medicinei, Braşovul nu a fost ales întâmplător ca centru de conferinţe. „Ne vom aminti despre începuturile cercetării ştiinţifice originare în medicina românească şi va fi făcută şi o prezentare a presei medicale româneşti, având în vedere că, în 15 noiembrie vom sărbători 150 de ani de la prima revistă medicală românească apărută la Bucureşti, «Medicul român». Se va discuta despre şi despre istoria medicinei în Braşov. Braşovul i-a dat pe medicii care au contribuit la prima publicaţie medicală tipărită în Sibiu, în 1531. A doua publicaţie medicală, din 1553, este tot a unui medic braşovean, realizată la tipografia instalată cu doi ani înainte de Honterus. De asemenea, tot aici a lucrat primul medic român care avea titlul de doctor în medicină şi care a realizat prima tipăritură românească la Sibiu, lucrarea princeps a medicinei româneşti, despre apele minerale de la Arpatac, Bodoc şi Covasna, în 1821”, ne-a spus Marcu Nicolae, care este şi vicepreşedinte al Societăţii Balcanice de Istoria şi Filosofia Medicinei. Ieri, la Aula Universităţii s-au deschis lucrările celui de-al şaptea Congres Naţional de Istorie a Medicinei şi, totodată, al patrulea Congres Balcanic de Istoria şi Filosofia Medicinei. Până duminică, zeci de specialişti din ţară şi străinătate în istorie, filozofie şi etică medicală discută despre istoria şi evoluţia cercetării şt