Rapid – Dinamo a fost un derby între două echipe rănite, între două echipe care se confruntă cu mari probleme financiare. Cu toate acestea, mărturisesc că duelul a fost unul peste aşteptările mele. Nu atât prin prisma jocului, cât al angajamentului, al determinării celor 22 de jucători. Uite că se poate juca şi cu inima!

Felicitări jucătorilor pentru caracterul pe care l-au demonstrat şi, de asemenea, îi felicit şi pe cei doi antrenori, Marian Rada şi Cornel Ţălnar, pentru faptul că au reuşit să-şi motiveze elevii şi să-i facă să evolueze fără a se mai gândi la bani. În zilele noastre, nu e puţin lucru să reuşeşti aşa ceva. De altfel, Rada şi Ţălnar au demonstrat în mai multe rânduri că au valoare. De câte ori s-a apelat la ei, au făcut treabă bună. Păcat însă că lumea îşi aduce aminte de ei doar la greu!

Victoria obţinută de Dinamo este pe deplin meritată. Dinamoviştii au avut un plus de maturitate şi au fost mult mai bine organizaţi. La Rapid se vede că sunt mulţi jucători tineri care, chiar dacă promit, încă nu sunt suficient de „copţi” pentru un astfel de derby. Totuşi, ca antrenor la naţionala de juniori sub 18 ani a României, nu poate decât să mă bucure faptul că Marian Rada a promovat la Rapid mai mulţi fotbalişti tineri.

Mi-a plăcut foarte mult şi atmosfera creată de suporterii din tribune. Recunosc, dată fiind situaţia dificilă prin care trec cele două echipe, nu mă aşteptam să vină atât de mulţi spectatori la meci. Ca de obicei, însă, fanii rapidişti au fost la înălţime.

Ionel Augustin, fost jucător la Dinamo