Primele nouă joi de după Paşte sunt "necurate", fiind mare pericol de boli. Oamenii se feresc să lucreze sau să intre în vie, ca să nu se abată asupra lor nenorocul. Cei bolnavi, care au încercat în zadar să se vindece, se culcă noaptea lângă un frasin, existând credinţa că până la sosirea zorilor li se va arăta în vis leacul potrivit. Femeile dau de pomană preparate pe bază de peşte, ouă roşii, colaci, băutură, străchini şi ulcele din lut.

VINEREA SCUMPĂ

În Vinerea Scumpă (9 aprilie), apa are puteri magice, astfel încât oricine bea apă dintr-o fântână, izvor sau râu se însănătoşeşte de toate bolile pe care le-ar avea. Despre Izvorul Tămăduirii, loc care a vindecat foarte mulţi oameni de-a lungul timpului, circulă multe poveşti. Una dintre ele spune că "Maica Domnului, în apropiere de Ierusalim, a făcut un puţ. În ziua aceasta iese apă şi care bea se tămăduieşte; dacă cade vreun om în el, apa îl scoate afară, ca să nu se strice. Oamenii care beau agheasmă din aceasta şi sunt bolnavi se înzdrăvenesc." (Th. D. Speranţia - "Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgâneşti")

Doar în această zi ies la suprafaţă izvoare noi, de care să se bucure toţi cei însetaţi sau plecaţi la drum. Este mare păcat ca cineva să nu ţină această zi cum se cuvine, pentru că nu va avea apă odată trecut pe tărâmul celălalt. Pentru a îmbuna cerul să trimită ploaie peste câmpurile însetate, preoţii merg cu icoanele pe ogoare, unde ţin slujbe sub cerul liber.

PAŞTELE BLAJINILOR

În lunea din a doua săptămână de Paşte, numită Paştele Blajinilor, oamenii ies la câmp, unde se ospătează cu ouă roşii, pască şi cozonaci. Nu sunt uitaţi nici cei răposaţi, pregătindu-se bucate de soi, care se împart vecinilor. Se spune că în casele unde nu s-a dat nimic de pomană vor veni noaptea sufletele rătăcitoare să ceară. Blajinii sau rohmanii sunt creştini plecaţi