Supraveghetorii financiari austrieci au instruit băncile să limiteze împrumuturile acordate către subsidiarele din Europa Centrală şi de Est (ECE), pentru a-şi proteja propriile active şi pentru a împiedica pierderea ratingului AAA de către Austria, scrie Financial Times. Astfel, BCR (deţinută de Erste), Raiffeisen, Volksbank şi Unicredit (coordonată în România de Bank Austria) vor trebui să acorde credite care să nu depăşească cu mai mult de 10% nivelul depozitelor atrase pe plan local.

Care sunt cauzele

În perioada de avânt economic, băncile cu capital străin nu reuşeau să găsească suficienţi depunători pentru a acoperi apetitul uriaş de credite, astfel că apelau la aşa-numitele linii de credit de la băncile-mamă. După venirea crizei, în primăvara lui 2009, majoritatea băncilor au semnat acordul de la Viena, prin care promiteau să îşi menţină expunerile. Asta înseană că în momentul în care clienţii români îşi achitau creditele banca nu trimitea banii înapoi acasă ci căuta noi clienţi, tot pe plan local. Majoritatea beneficiarilor acestor bani au fost bugetul de stat sau beneficiarii de garanţii guvernamentale de tip Prima Casă.

Însă acordul s-a încheiat şi n-a mai fost prelungit. Preşedintele Traian Băsescu a încercat să obţină prelungirea termenilor respectivi, însă angajamentul declarativ din partea liderilor europeni şi în special al cancelarului german Angela Merkel nu pare să fie luat în seamnă de austrieci.

Care sunt efectele

Pentru România, plecarea banilor înseamnă presiune pe cursul de schimb şi dobânzi, dar şi o dificultate sporită a statului în a se finanţa.

Cele patru bănci deţin în România aproape 40% din totalul activelor bancare, adică peste 30 de miliarde de euro din totalul de 80 de miliarde. La nivelul întregii regiuni, activele băncilor austriece se ridică la 320 de miliarde de euro, cu 20% mai mult