Raportul prezentat astăzi la ora 14:00, la Bruxelles, a scos în evidenţă lipsa de voinţă politică din Parlamentul României în ceea ce priveşte aprobarea urmăriri penale în cazul a patru foşti miniştri parlamentari. De menţionat faptul că este pentru prima oară când Parlamentul devine ţinta criticilor Comisiei Europene, fiind amintit de şase ori în raport. Pe de altă parte, documentul notează şi elementele pozitive legate de activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Comisia Europeană (CE) constată în raportul de monitorizare privind Justiţia că România a înregistrat „progrese lente, dar constante“ în efortul de reformare a sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei, rezultatele - deşi „modeste - sunt încurajatoare“.

1 /.

Conform documentului, executivul UE observă „o serie de măsuri importante“, menţionând demersurile Ministerului Public şi ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru anchetarea unor cazuri „la nivel înalt“, inclusiv foşti miniştri şi membri ai parlamentului. Totodată, documentul de evaluare al Comisiei notează înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), apreciind însă că activitatea acestei instituţii este prematur să fie evaluată.

Rezultatele concrete ale reformei justiţiei şi combaterii corupţiei la nivel înalt sunt însă puţine, după cum observă secretariatul CE în evaluarea politică a evoluţiilor din România. „Sentinţele judecătoreşti rămân prea îngăduitoare şi inconsecvente“, atrage atenţia CE, care apreciază că legislaţia, instituţiile şi capacitatea administrativă sunt fragile.

„Este important ca parlamentul să demonstreze un angajament lipsit de echivoc în sensul eradicării corupţiei la nivel înalt“, subliniază documentul.

Situaţia din România oferă o imagine amestecată, elementele fundamentale ale sistemului funcţionează, da