Oraşul elveţian Lucerna găzduieşte, în perioada 24-25 aprilie, Conferinţa europeană a regiunilor libere de organisme modificate genetic (OMG), biodiversitate şi dezvoltare rurală.
La nivel european, 230 de regiuni, 420 de municipalităţi şi câteva zeci de mii de fermieri s-au declarat "liberi de OMG", exprimându-şi angajamentul de a nu permite folosirea OMG în agricultură şi în alimentaţie în zonele respective. "Alimentele ecologice sunt la mare căutare în centrul şi în vestul Europei. Cererea este imensă. Şansa revigorării agriculturii româneşti stă în producţia ecologică şi care este posibilă doar în zone libere de OMG", ne-a declarat Gabriel Păun, preşedintele Asociaţiei Agent Green, participant la conferinţă.
România se poate lăuda cu doar două zone libere de OMG - 37 de comune şi trei oraşe din judeţele Cluj şi Bistriţa Năsăud. Oficial, ţara noastră a interzis cultivarea soiei MG o dată cu intrarea în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007. Dar o serie de investigaţii efectuate de ecologişti a scos la iveală, în 2007-2008, terenuri uriaşe pe care, după aderare, s-a continuat cultivarea ilegală cu OMG.
UE este împărţită în privinţa acceptării OMG. Respingerea la adresa OMG este asociată cu riscuri pentru sănătatea consumatorilor, pentru biodiversitate şi pentru economie, iar criticii invocă şi că agricultura ecologică nu poate coexista cu cea transgenică.
România, pe care americanii şi-o doresc "vârful de lance al biotehnologiei în Europa" (după cum ne-a declarat un oficial de la Washington - n.r.), are o poziţie incertă, dar anul trecut Comisia de Securitate Biologică de la Bucureşti a dat aviz ştiinţific favorabil introducerii deliberate în mediu a porumbului MON810.
Oraşul elveţian Lucerna găzduieşte, în perioada 24-25 aprilie, Conferinţa europeană a regiunilor libere de organism
