Curtea Constituţională (CCR) a publicat marţi seara motivarea deciziei de acum două săptămâni privind existenţa unui conflict juridic între Guvern şi Parlament, în urma sesizării făcute de premierul Emil Boc. Judecătorii CCR au constatat că Parlamentul nu poate bloca dezbaterea moţiunii de cenzură a opoziţiei, căci dezbaterea moţiunii este un aspect care continuă procedura de angajare. Iar angajarea răspunderii trebuie continuată, căci chiar Parlamentul a acceptat această procedură în şedinţa birourilor reunite din 18 octombrie 2010.
Prin urmare, spun judecătorii CCR, dacă Mircea Geoană, preşedintele Senatului, ar fi sesizat Curtea înainte de reunirea Birourilor permanente, atunci CCR ar fi putut, prin constatarea existenţei conflictului juridic, şi să blocheze angajarea Guvernului pe Legea Educaţiei. Cum însă Mircea Geoană a sesizat CCR abia a doua zi după şedinţa birourilor reunite, judecătorii CCR au considerat că deja conflictul juridic Parlament – Guvern fusese încheiat la data sesizării.
Judecătorii Curţii spun că nici o decizie a CCR nu poate fi retroactivă, adică nu se poate aplica unor raporturi juridice încheiate deja, cum era cazul conflictului dintre Parlament şi Guvern, considerat închis la data reunirii Birourilor Permanente care au acceptat solicitarea Guvernului de a-şi angaja răspunderea. Prin urmare, decizia anterioară a CCR care constata un conflict juridic între Parlament şi Guvern nu poate fi invocată în sensul blocării procedurii angajării răspunderii, căci era vorba de un conflict juridic închis şi nu unul aflat încă în desfăşurare.
Curtea Constituţională (CCR) a publicat marţi seara motivarea deciziei de acum două săptămâni privind existenţa unui conflict juridic între Guvern şi Parlament, în urma sesizării făcute de premierul Emil Boc. Judecătorii CCR au constatat că Parlamentul nu poate bloca dezbaterea moţiunii de cenzu
