Francezul Louis Schittly, co-laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a povestit pentru ”Adevărul” cum a înfiinţat, în 1971, renumita organizaţii mondială pentru sănătate, dar şi experienţele sale ca doctor pe front
Venit dintr-un orăşel din sudul Alsaciei, Louis Schittly pare a fi un pensionar obişnuit, dar în spatele acestei linişti aparente se ascunde un om cu un destin desprins parcă din cărţi. Medic tânăr în anii 1970, acesta pleacă să ajute oropsiţii din timpul războiului din Biafra, Nigeria.
Această experienţă marcantă l-a determinat pe Schittly să fondeze, în 1971, alături de alţi medici, organizaţia ”Medici fără Frontiere”. În 1999, Academia Nobel a oferit acestei organizaţii marele Premiu pentru Pace.
Distincţia a fost acceptată de Louis Schittly şi Bernard Kouchner, cei doi fiind consideraţi co-fondatorii organizaţiei.
“Am spus mereu că Nobelul nu este meritul meu, ci al întregii organizaţii. Eu am contribut, alături de Bernard Koucher la apariţiai «Medicilor fără Frontieră». Nu mi-am făcut decât datoria şi pasiunea. Nobelul a fost oferit pentru activitatea umanitară a organizaţiei, care îngrijeşte milioane de oameni afectaţi de războaie”, a povestit cu modestie Loius Schittly.
Louis Schittly se declară îndrăgosit de România. Prima data a fost aici în 1976 iar apoi, în timpul revoluţiei din 1989, a revenit cu ajutoare umanitare. De atunci, ne-a mai vizitat ţara de câteva ori.
„Prima dată am ajuns aici ca simplu turist. Şi am tot revenit. Îmi place România, altfel nu aş fi venit”, a spus Louis Schittly. Francezul a venit la Timişoara şi Arad pentru a lansa şi în România cartea sa autobiografică, „Omul care dorea să vadă războiul de aproape", în care îşi povesteşte experienţa trăită ca medic în timpul conflictelor din Nigeria, Afganistan, Somalia, Coasta de Fildeş sau Vietnam.
@N_P
