● Corespondenţă din Donji Milanovac - Serbia
Românii din Serbia ar putea primi cetăţenie română la fel de rapid precum basarabenii, potrivit promisiunilor făcute la primul congres al românilor din Serbia, de la Donji Milanovac, de către reprezentanţii puterii de la Bucureşti. În acest moment, pentru că sunt doar etnici români, iar teritoriul pe care locuiesc nu a făcut parte din "ţara-mamă", românii din Serbia au aceeaşi soartă ca orice chinez sau arab care doreşte să devină cetăţean român: mulţi ani de aşteptare şi probe de "foc" pentru a demonstra că merită această cetăţenie.
Până să ajungă să-şi ia fluierând cetăţenia, românii din Serbia de Răsărit (Valea Timocului) mai au însă de luptat cu statul sârb, care le refuză înfiinţarea de şcoli şi biserici în limba română, încercând să-i convingă că vorbesc "vlaheza" (o limbă inventată) şi că sunt urmaşii sârbilor care munceau pe la boierii din Oltenia, nerecunoscându-le preoţii şi hăituindu-i în campania electorală, în zonele în care sunt majoritari, pentru a nu putea fi reprezentaţi politic.
Pentru prima dată, românii din Serbia de Răsărit au ajutor în demersul lor din partea celor din Voievodina. Până acum, relaţiile dintre cele două mari comunităţi de români de pe teritoriul Serbiei erau reci spre inexistente.
"Vorbim despre o nouă generaţie şi o nouă politică", a explicat Stevan Mihailov, reprezentantul românilor din Voievodina, mâna de ajutor întinsă conaţionalilor din Timoc, faţă de care sunt pentru prima dată alături, oficial. Şi Mihailov, şi Predrag Balaşevici, preşedintele principalului partid al românilor din zona Timocului, au făcut facultatea în România, la Timişoara, respectiv Craiova. Mihailov este specialist în IT şi are o firmă de sowftware, iar Balasevic este medic.
În timp ce românii din Voievodina, care este provincie autonomă în cadrul statului sârb, au şco
