Nici anul 2011 nu i-a adus mult râvnitul aur mondial Alinei Dumitru. Ieri, în debutul Mondialului de judo de la Paris, campioana olimpică şi-a luxat umărul drept în faza sferturilor de finală, s-a luptat cu durerea ca să prindă meciul pentru bronz, însă a abandonat în recalificări, în faţa lui Frederique Jossinet. Alina termină pe locul 7 la 48 kg, ceea ce a fost ultima sa participare la un Campionat Mondial.

Dureros. Astfel s-a despărţit Alina Dumitru de visul ei de aur mondial, de competiţia de la Paris, dar şi de ultimul Mondial la care a luat startul. Speranţe, răutate constructivă, motivaţie, ambiţie şi determinare, combinaţia perfectă cu care Alina păşea în Sala Sporturilor Paris-Bercy. Pentru a cincea oară porneşte spre titlul mondial. Un registru de lupte şi stări parcurs repede de micuţa judoka.

Primul meci: emotivă

Alina intră pe tatami încruntată. Kimono alb, bandaj pe mâna stângă, bandaj la vârfurile ambelor picioare şi o altă serie de bandaje, în jurul gambelor, "ascunse" de pantalonii kimonoului. Madina Babakuleva din Turkmenistan se dovedeşte încă din primele minute o adversară dificilă, defensivă. Alina se precipită, încearcă să îşi facă prizele, nu îi iese nimic. "Trage-o lângă tine, mai aproape!", îi strigă antrenorul Florin Bercean. Rezolvă meciul în minutul 3:14, prin ippon. Nu schiţează niciun gest de bucurie.

Meciul doi: efort prelungit

Alina pare că nu îşi găseşte ritmul. Urantsetseg Munkhbat din Mongolia, o chinuieşte serios. Se consumă toate cele cinci minute. Româncei nu-i iese nimic şi caută o încurajare în ochii lui Bercean. "Hai «Piţi», fă tu prima priza. Hai că merge!", nu se lasă acesta. Indicaţiile vin la fix, iar Alina punctează decisiv. A doua victorie. Tot niciun zâmbet.

Meciul trei: tactică perfectă

Ana Hormigo este o adversară veche pentru Alina. S-au întâ