Prin magazine aceştia cereau „scheda" în loc de cartelă sau se supărau când comercianţii nu le acceptau plata în euro.

Luna august a foarte agitată pentru vânzătorii suceveni. Aceasta deoarece „stranierii” care s-au întors în Suceava pe perioada concediilor s-au dovedit a fi foarte dificili, în special cu angajaţii din centrele comerciale şi de la terasele din oraş.

Mulţi au uitat să vorbească în limba română, dar şi manierele în relaţiile cu cunoscuţii, după ce au stat mai mulţi ani în străinătate. Mulţi dintre ei folosesc cuvinte uzuale din limba cu care s-au obişnuit. Astfel, odată ajunşi într-un magazin cer „scheda“ în loc de cartelă, „cancelare“ pentru anulare, „chemata“ în loc de apel şi multe altele.

Insistă să plătească nota în euro

Mulţi dintre cei care s-au întors din Italia şi Spania au uitat că moneda naţională este leul şi nu euro. De multe ori, la casă, aceştia întreabă dacă pot plăti cu euro sau care este echivalentul bunurilor cumpărate în euro. „A venit o doamnă şi m-a întrebat dacă poate cumpăra cu euro. I-am explicat că moneda naţională e leul, deci nu se poate plăti. Atunci a început să-mi ceară socoteală. Spunea că dumneai putea plăti în Italia cu euro şi că vrea să plătească şi aici la fel“, a declarat Andreea Turcu, casieră. „Stranierii“ le dau bătăi de cap vânzătorilor nu numai din cauza stâlcirii limbii române.

Odată ajunşi în ţară după experienţa străinătăţii, aceştia consideră că le ştiu pe toate. „A venit unul să facă scandal că nu-i merge un furtun pentru aragaz pe care l-a cumpărat din magazin.L-am întrebat dacă e pentru gaz metan ori butelie şi mi-a zis că e pentru butelie. I-am explicat că a cumpărat un furtun greşit, că are nevoie de un alt tip de furtun, precum şi de un ceas regulator. Atunci a devenit recalcitrant şi a zis că are aragaz din Italia şi că nu are nevoie de aşa ceva“, a declarat Marin Balt