Ecaterina Iorga sau Catinca, aşa cum o alinta savantul Nicolae Iorga pe a doua sa soţie, nu a fost niciodată doar mamă a celor şapte copii pe care i-au avut împreună. Femeie frumoasă, ardeleancă cu o personalitate puternică, i-a fost lui Iorga consilier intim şi confident, a fost gazdă pentru regii României şi administratoră a afacerilor soţului
Deşi Iorga s-a născut la Botoşani, iar Ecaterina la Braşov, legăturile celor doi cu Prahova sunt trainice. La Vălenii de Munte, un orăşel al cărui nume “abia îl aflai din pagini de cronică” au locuit mai bine de 30 de ani (Iorga a fondat aici şi o universitate de vară), iar la Sinaia au avut o vilă de vacanţă. Tot în Prahova, la Strejnic, la doar câţiva kilometri de Ploieşti, Iorga a sfârşit în 1940, nedrept şi tragic, ciuruit de gloanţe, la margine de drum, asasinat de legionari.
Istoric, profesor universitar, enciclopedist, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, gazetar, publicist, om politic, membru titular al Academiei Române. Savant de renume mondial, a avut o activitate ştiinţifică prodigioasă, fiind autorul a 1.003 volume, 12.755 articole şi studii, 4.963 recenzii. Iorga este cel mai prolific istoric al românilor, autor a numeroase sinteze, culminate cu „Istoria Românilor“ în 10 volume, pentru care a fost numit pe bună dreptate cel mai mare istoric şi savant al României din toate timpurile. S-a ambiţionat nu doar să scrie istorie, ci să şi facă istorie, într-o epocă de renaştere naţională.
În viaţa particulară însă, Iorga era un sentimental cu mari rezerve de tandreţe. O singură femeie l-a văzut în aceste ipostaze, Ecaterina, a doua soţie şi dragostea vieţii sale.
Unul dintre continuatorii lui Iorga şi poate cel mai mare istoriograf prahovean, regretatul profesor Paul D.Popescu (1927-2012) i-a dedicat Ecaterinei (Catinca), soţia lui Iorga mai multe articole ample în care o descrie minuţio
