Celebrat încă din cele mai vechi timpuri, oul este simbolul fertilităţii, al creaţiei, al vieţii noi. Deşi considerat multă vreme ca un aliment pentru perioada primăverii, oul a devenit un ingredient esenţial în toate tradiţiile culinare. Vechii persani şi celţii serbau venirea echinocţiului de primăvară prin daruri constând în ouă vopsite în roşu. Acestea erau împărţite la masă, iar la final cojile erau pisate pentru a alunga iarna.
Interdicţia de a mânca ouă în Postul Mare a făcut ca acest aliment vopsit să fie foarte popular. Ouăle erau adunate, iar după ce sărbătoarea se termina, erau împărţite copiilor şi argaţilor, care în general se bucurau de ele transformându-le într-o omletă. În secolul al XVI-lea, ouăle de primăvară erau artistic decorate la curtea Franţei. Dar popularitatea ouălor de Paşte a atins culmile artei pe vremea ţarilor Rusiei, unele fiind adevărate bijuterii.
FALSE PĂRERI
Mult timp, oul a fost acuzat că îngreunează digestia şi atacă tenul, dar în zilele noastre medicii au demonstrat că nu este chiar aşa. Nu se digeră greu, dar depinde cât de proaspăt este şi cum a fost preparat. Cu cât este supus pregătirii termice o perioadă mai mare de timp, cu atât este mai greu de digerat. Nu sunt dăunătoare pentru ficat dacă nu sunt prăjite sau nu sunt preparate cu foarte multă maioneză.
Ouăle nici măcar nu îngraşă aşa cum se crede, chiar dacă este un produs foarte hrănitor. Oul cu cele 13% proteine şi 80 kcal este o adevărată comoară pentru dietă. Ştim că poate v-aţi săturat de ouă! De obicei, la Paşte nu mai ţinem socoteala câte mâncăm, uităm cu desăvârşire de sfatul medicului de a nu consuma mai mult de două ouă pe zi şi patru pe săptămână.
Dar vă reţinem atenţia cu alte combinaţii care merg în orice anotimp, fie că e o masă de sărbătoare, între prieteni sau în familie.
Blinii cu sos
