Ziua Drapelului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 şi se sărbătoreşte în fiecare an la data de 26 iunie.
Culorile roşu, galben şi albastru au fost utilizate din vechime de români ca simbol. Aceste culori se regăsesc pe diplomele emise de Mihai Viteazul, pe scuturi şi pe lambrechinii stemelor, în canafii şi în picturile de pe pânza drapelului revoluţiei de la 1821 a lui Tudor Vladimirescu, informează Ministerul Apărării Naţionale.
Aceleaşi culori s-au regăsit şi pe steagul Agiei Bucureştilor, la 1828, şi pe drapelul militar al principatului Ţării Româneşti. În noiembrie 1834, domnitorul Alexandra Dimitrie Ghica înmâna trupelor Miliţiei primele ei drapele. Ele aveau cele trei culori – roşu, albastru şi galben – dispuse orizontal, cu roşu sus, albastrul la mijloc şi galbenul jos, în proporţii neegale. În acelaşi an, la Iaşi, domnitorul Mihail Sturdza înmâna şi el, trupelor Miliţiei Moldovei, drapele în culorile principatului său, albastru şi roşu (grena).
Ca să diferenţieze drapelul militar de cel comercial, domnitorul Ghica a adoptat, în 1840, un nou model de tricolor pentru cel dintâi – roşu, galben, albastru, cu roşul în partea superioară şi galbenul la mijloc, culorile având lăţimi egale ale benzilor. În centru se afla un scut alb bordat cu aur şi mobilat cu acvila valahă, încoronată princiar şi cruciată.
La 26 iunie 1848, prin decretul nr.l al Guvernului provizoriu de la Bucureşti se hotăra că steagul principatului Ţării Româneşti să aibă culorile albastru, galben şi roşu, fără să se precizeze însă şi dispunerea lor. Acesta era primul drapel statal românesc.
În iulie 1848, într-un alt decret, guvernul preciza că dispunerea culorilor pe drapelele Miliţiei trebuie să fie verticale, cu albastru la hampă. Aceasta era prima mărturie a unui astfel de steag tricolor, dar care nu era al statului.
Legenda f
