interviu cu Ioan JELEV, ministru secretar de stat în Ministerul Mediului

Din cîte ştim, România are grave probleme ecologice... Aşa e, există zone fierbinţi unde s-au dezvoltat, în special în trecut, activităţi economice în care nu s-au luat în considerare şi problemele de mediu. Aş aminti numai cîteva dintre ele: Baia Mare, Copşa Mică, Zlatna, zonele Rîmnicu Vîlcea-Govora, Ploieşti-Brazi, Bacău-Oneşti-Borzeşti ş.a. Pe de altă parte, aş spune că încă România păstrează nealterate o serie de zone naturale - şi în procesul acesta de aderare în care sîntem implicaţi se remarca acest lucru: noi putem veni cu un aport de capital natural deosebit la Uniunea Europeană. Majoritatea ţărilor Uniunii şi-au irosit acest capital natural şi noi trebuie să fim atenţi să nu ajungem în aceeaşi situaţie. Să vă dau un exemplu: am avut o colaborare foarte bună cu specialişti olandezi, care erau interesaţi să studieze Delta Dunării ca zonă naturală nealterată unică în Europa. Deci există o alternanţă de zone puternic afectate de o activitate neraţională a omului cu zone naturale. Dar avem grijă de aceste zone naturale aşa cum ar trebui? De exemplu, mai exportăm lemn? Din păcate, se mai exportă şi ce e mai grav că se exportă lemn foarte puţin prelucrat. Noi ne-am opus sistematic exportului de lemn brut sau de fier vechi. Acum am instituit nişte taxe pentru cei care preiau şi exportă aceste resurse - iar veniturile merg la aşa-numitul "Fond naţional de mediu" din care se vor finanţa proiecte care-şi propun diminuarea poluării sau reciclarea deşeurilor. La ora actuală, o bună parte din fondul forestier al ţării este deja privat. Problema este că foarte multe dintre pădurile acestea care se restituie sînt preluate de oameni care nu au suficientă forţă economică şi nici managerială. Vedeţi, în cazul întreprinderilor se urmăreşte atragerea unui investitor care să vină şi cu fonduri