Banii sunt acum mai puţini şi mai scumpi. Aşa că ritmurile creditării, deşi nu s-au oprit, au încetinit. Nu mai sunt anii 2003-2007, când populaţia s-a repezit să ia credite, iar băncile s-au dovedit generoase. Atunci, pe piaţa creditelor, fusese pus în funcţiune un orologiu grăbit.

Acum e criză şi piaţa bancară cunoaşte schimbări puternice de comportament. Neîncrederea este tot mai mare, în vreme ce nivelul de prudenţă creşte şi împinge către un control mai atent al fluxurilor ce circulă prin arterele societăţii, consumul şi producţia, ambele mişcându-se prin intermediul banilor. Iar cum banii, în prezent, sunt greu de găsit, lucrurile se complică din ce în ce mai mult. Proiectul "Prima casă", lansat de Guvern, poate fi o fereastră deschisă către un început de deblocare a pieţei imobiliare. Cum însă, în momentul de faţă, nu s-au încheiat negocierile între Guvern şi bănci, nu voi intra în detalii. Cred însă că un fapt ce ia amploare în dezbaterea publică, provocând confuzie, merită să fie clarificat. Şi anume, că băncile n-ar ezita să intre în acest parteneriat dacă BNR ar accepta să scoată din regulamentul de creditare obligativitatea avansului şi, totodată, să îmbunătăţească raportul venit-îndatorare.

Ţinta e falsă. Pentru că regulamentul invocat, prin care banca noastră centrală a introdus un nou stil de creditare, întemeiat de diminuarea riscurilor, nu face nici o referire la una dintre chestiunile în dezbatere: avansul pe care trebuie să-l plătească un solicitant de credite imobiliare. În privinţa celui de-al doilea aspect invocat, raportul venit-grad de îndatorare, BNR n-a făcut altceva decât să introducă norme de creditare sănătoase. Practic, Banca Naţională a României a făcut cu un ceas mai devreme pasul pe care acum, în plină criză financiară, îl fac multe alte bănci din Uniunea Europeană. Dacă, totuşi, creditul se acordă cu difi