În glumă, Papa Pius al XI-lea l-a numit „marele vagabond apostolic". Sursa: Reuters
Este o poveste adevărată a unui mare sfânt român. După mulți ani Vaticanul a făcut dreptate: unul din primele decrete ale Papei Francisc a fost declararea ca sfânt al Bisericii Catolice a Monseniorului Vladimir Ghika.
Urmează beatificarea. Anunțul a fost făcut în Joia Mare a catolicilor. Un gest de recunoașterea a martirului Vladimir Ghika, una din victimele închisorilor comuniste.
POVESTEA FASCINANTĂ A MONSENIORULUI GHIKA
Vladimir Ghika este fiul lui Ioan Ghika (general de divizie, ministru plenipotenţiar) şi al Alexandrinei Moret de Blaremberg (descendentă din Henric al IV-lea, regele Franţei). În 1878 pleacă la şcoală la Toulouse. Urmează apoi la Paris Facultatea de Ştiinţe Politice. În paralel frecventează cursuri de medicină, botanică, artă, litere, filozofie, istorie şi drept. În 1898 pleacă la Roma unde va urma Facultatea de Filosofie-Teologie a dominicanilor în Roma, Angelicum. După experiența din Cetatea Eternă vrea să devină preot sau călugăr. Vorbește cu Papa Pius al X-lea despre planurile sale. Pius al X-lea însă îl sfătuiește să nu se înregimentreze religios și să se dedice apostolatului ca laic. Și Vladimir Ghika îl ascultă. Pleacă peste tot în lumea asta lucrând pentru cei săraci și bolnavi.
ÎNTÂLNIREA CU FRANCIS ÎNTÂIUL
A mers în toare cele patru colțuri ale lumii pentru a-i ajuta pe cei sărmani. Proiectee sale umanitare s-au desfășurat la Bucureşti, Roma, Paris, Congo, Tokyo, Sidney. Ultimul loc unde a fost înainte să se reîntoarcă în țară a fost Buenos Aires, în Argentina, acolo unde peste ani a ajuns șef al Bisericii Catolice actualul Papă Benedict. A participat ca voluntar în războiul balcanic din 1913 şi mai apoi a îngrijit bolnavii de holeră de la Zimnicea. În timpul primului război mondial a avut grijă
