Promisiunile din campania electorala devin amintire, iar lista de obiective a noului guvern seamana mai mult cu o scrisoare adresata lui Mos Craciun decit cu un program de masuri concrete care sa combata criza. In aceste conditii, cel mai greu va fi de asigurat pacea sociala. Actuala criza internationala a relevat vulnerabilitati majore ale economiei romanesti, care pina nu demult "duduia" de nici guvernantii n-o mai puteau opri. Prima si cea mai mare dintre ele o reprezinta deficitul de cont curent, ajuns la 15% din PIB si tot mai greu de finantat, chiar daca Banca Nationala si-a constituit cele mai mari rezerve din istoria sa (peste 30 miliarde euro), rezerve ce sint necesare, insa, pe mai multe fronturi: si pentru sustinerea leului, care ameninta sa o ia la vale, si pentru plata serviciului datoriei publice, acoperirea deficitului balantei de plati externe, calmarea inflatiei, dar si pentru inducerea unui sentiment de incredere, deci a unor anticipari realiste ale agentilor, fie ei romani sau straini. A doua mare problema cred ca decurge din dependenta excesiva fata de capitalul strain. Asa cum stim, in vreme de criza, capitalurile parasesc economiile periferice si se retrag catre centru, bancile mama au retras lichiditati semnificative ca marime de la sucursalele lor din Romania, in timp ce capitalul indigen este total insuficient. Acum se vad erori grave ale guvernantilor, asupra carora economisti seriosi au atras la timpul potrivit atentia: spre pilda, nu cred ca trebuia vinduta Banca Comerciala, o banca ce era solida, profitabila si necesara la vreme de criza statului roman, ca si celui austriac, caruia i-a fost vinduta. Apoi, nu cred ca trebuiau cedate rezervele de petrol din subsolul tarii. Poate ca privatizarea Petrom, desi discutabila, era o necesitate, dar sa dai si rezervele strategice... De ce nu scade pretul benzinei odata cu scaderea pretului petrolul