Premierul român, Mihai Răzvan Ungureanu, şi cel moldovean, Vlad Filat, au condus sâmbătă, la Iaşi, şedinţa comună de guvern a celor două ţări. În timp ce demnitarii români şi moldoveni discutau în interiorul Univeristăţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, afară mai mulţi manifestanţi cereau unirea R. Moldova cu România.
În 16 mai 2012 se împlinesc 200 de ani de când, prin semnarea Tratatului de pace de la Bucureşti, Basarabia a fost cedată pentru prima dată Rusiei Ţariste.
În prezent, vechea Basarabie este reprezentată de Republica Moldova, un stat unitar şi independent care a stat foarte mulţi ani sub cârma ruşilor. Problema unirii României cu Moldova reprezintă încă un subiect tabu, nu numai pentru politicieni, dar şi pentru cetăţenii de rând.
Sâmbătă, cu prilejul şedinţei comune a guvernelor moldovean şi român, la Iaşi au venit o serie de români, dar şi basarabeni, care pe lângă lozincile adresate împotriva autorităţilor au cerut şi unirea vechii Basarabii cu România.
"Vrem unire. E singurul scop care contează. Vrem o viață mai bună. Un cetățean trăiește mai bine într-un stat mai mare decât în unul mic și corupt“, a spus Ghenadie Talmazacu, unul dintre cei 30 de basarabeni veniţi de la Chişinău ca să ceară unirea României cu Republica Moldova.
„Unire, unire, fraţi români“, „Basarabia, pâmânt românesc“, „Unitatea națională“ au strigat şi membrii de la Noua Dreaptă. Vezi aici mai multe detalii!
Un studiu de anul trecut al Fundaţiei Soroş arăta că 52% din români credeau că unirea cu Basarabia ar trebui să devină obiectiv naţional pentru România.
Totodată, în articolul „Dă Doamne să se găsească un Mihai Viteazul să ne unească cu Basarabia!” publicat anul trecut pe adevarul.ro, Cristian Ghenea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene, afirma că românii cunosc Basarabia doar din cântece, din istorie sau din imaginarul p
