Noile forme de guvernare ale UE nu sunt o soluţie magică la problemele europene, dar ajută la depăşirea dificultăţilor din viitor. Va demonstra Uniunea Europeană că este o putere prin capacitatea de a inventa instituţii şi politici publice sau doar prin cultura sa? CITEŞTE ŞI:
Braşov: EXCLUSIV/ Poveşti incredibile la Muzeul de Istorie
Nu aceasta este întrebarea care se pune la referendumurile din UE, dar este una la care europenii încearcă să răspundă. Vor fi culturile şi tradiţiile Europei principala sa forţă? Sau capacitatea ei de a inventa noi forme de autoguvernare, integrare şi relaţii cu restul lumii? Va depinde Europa viitoare mai mult de muzeele ei, de orchestre şi restaurante, decât de laboratoarele şi universităţile ei?
Aceasta este, desigur, o caricatură a dilemei. Europa va fi întotdeauna atât o putere culturală, cât şi una ştiinţifică, industrială şi militară. Dar contrastul muzeu-laborator rezumă două scenarii diferite de viitor. Europa ca „laborator” nu se referă la capacitatea ştiinţifică, ci la capacitatea de a experimenta noi forme de guvernare: noi instituţii, politici publice şi reguli ale jocului.
Un preşedinte european
Aceasta este întrebarea la care tocmai au răspuns irlandezii. Prima dată când au fost întrebaţi, anul trecut, ei au spus NU. Acum au spus DA. Dar la ce au spus DA? Ei bine, au spus da unei Europe cu un lider full-time, în locul unei preşedinţii care se roteşte la fiecare şase luni între liderii celor 27 de state membre.
Noul preşedinte va avea un mandat de doi ani şi jumătate şi va putea fi reales o singură dată. Felipe González şi Tony Blair sunt candidaţi puternici şi ar putea fi primii care-şi adjudecă postul.
Europenii au votat şi pentru un sistem mai echitabil de vot pentru luarea deciziilor colective, astfel încât fiecare ţară mem