Partidele care promovează austeritatea au fost sancţionate dur la legislativele de duminică. Extremiştii, care au obţinut scoruri-record, sărbătoresc victoria, iar negocierile pentru noul guvern se anunţă complicate.
Austeritatea din ultimii ani i-a înfuriat la culme pe greci, aşa că, la alegerile legislative de la 6 mai, aceştia au ignorat riscul ieşirii ţării lor din zona euro şi au sancţionat dur principalele două partide care susţin măsurile de austeritate.
Noua Democraţie (dreapta) şi PASOK (stânga), partidele care au dominat scena politică din Grecia mai multe decenii, au obţinut împreună doar 32,03% din voturi. Noua Democraţie (ND) a întrunit 18,85% din sufragii, situându-se pe primul loc, iar socialiştii, pe locul al treilea, cu 13,18%.
Cele două formaţiuni au 149 dintre cele 300 de locuri în Parlament, în condiţiile în care ND a mai primit 50 de locuri pentru că s-a clasat prima.
Cum nu este suficient pentru a forma Executivul, cele două partide vor fi nevoite să-şi găsească parteneri de guvernare pentru a continua politicile de austeritate impuse de Uniunea Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional. Altfel, finanţarea externă se opreşte.
Nu e simplu. Peste 60% din voturi s-au dus spre partidele care s-au declarat împotriva programului de austeritate, notează Reuters.
Coaliţia stângii radicale, Syriza, care vrea să anuleze acest program, s-a clasat pe locul doi la alegeri, cu 16,78% din voturi, un scor triplu în comparaţie cu cel de la scrutinul din 2009. De altfel, liderul Syriza, Alexis Tsipras (37 de ani), a denunţat acordurile încheiate de Atena cu UE şi FMI.
Pregătit pentru mandat
Antonis Samaras, preşedintele Partidului Noua Democraţie, a propus formarea unui Guvern de uniune naţională pentru a menţine ţara în zona euro şi s-a angajat să „schimbe politica memorandumului" de austeritate.
Conf