Pagina de Internet a Partidului Popular European (PPE), cel mai influent grup politic dinParlamentul European, se deschide cu o declaratie neechivoca de sprijin a presedintelui formatiunii, Wilfred Martens, fata de Traian Basescu. "Sunt convins ca va castiga referendumul nu doar pentru ca duce o lupta deschisa impotriva coruptiei, ci si pentru ca majoritatea romanilor au incredere in el." Remarcile sale sunt in egala masura o replica directa la o scrisoare transmisa recent liderilor tarilor membre din UE de catre Partidul Socialist European (PSE), in care se exprima ingrijorarea fata de "incercarile presedintelui suspendat de a submina legitimitatea parlamentului de la Bucuresti". Intrand intr-o polemica destul de virulenta cu danezul Poul Nyrup Rasmussen, presedintele PSE, d-l Martens descrie partidul d-lui Iliescu drept "principalul aliat al nasilor coruptiei din Romania" si tine sa precizeze ca PSD este un simbol al trecutului comunist al tarii. Astfel de dispute destul de corozive demonstreaza o data in plus ca reverberatiile crizei politice de la Bucuresti se simt deja la nivel continental. Problema e ca acum, dupa ce Romania a devenit tara membra, registrul declaratiilor s-a schimbat complet. Cu gandul la zestrea de europarlamentari pe care fiecare partid membru o aduce grupului sau politic dinParlamentul European, liderii acestora sunt dispusi sa faca destule compromisuri tactice, trecand in planul doi respectarea unor valori la care ar fi facut mult mai apasat trimitere in perioada de preaderare. D-l Rasmussen, de pilda, face abstractie in luarea sa de pozitie atat de faptul ca votul din Parlamentul Romaniei a ignorat cu totul decizia Curtii Constitutionale, ceea ce il face legal, dar nelegitim, dar si un principiu elementar care ar trebui sa fie valabil in orice confruntare, politica sau nu, acela ca regulile nu pot fi schimbate in timpul jocului. Astfel de