Dintre cele peste 12.000 de peşteri din ţara noastră numai câteva sunt protejate prin lege, din raţiuni ştiinţifice. În rest, accesul vizitatorilor este necontrolat, iar multe caverne au ajuns ca nişte gropi de gunoi. Peşterile din Parcul Natural Apuseni vor beneficia de fonduri europene prin intermediul unui proiect ce aparţine centrului de Iniţiativă pentru Mediu din Cluj-Napoca. A opta parte din rezervaţiile naturale şi monumentele naturii din ţara noastră este reprezentată de peşteri care, odată distruse, la fel ca şi pădurile nu se mai pot reface nici în sute de ani.
Peşterile s-au format în condiţii de climă care astăzi nu mai există pe planeta noastră şi orice agresiune asupra lor poate duce la modificări ireversibile.
Statul român a emis în anul 2001 Legea Ariilor Protejate, document în care peşterile sunt tratate distinct, într-un capitol separat, prin prevederi stricte, menite să le protejeze şi să le conseve.
Dar de la lege până la respectarea ei este cale lungă, dovadă stând mormanele de gunoaie ce se strâng în peşterile din Munţii Apuseni, şi nu numai.
Gheţarul de la Scărişoara este unic în ţara noastră
Foto: adevărul
Gropi de gunoi, instalate în subteran
În multe ţări din lume există peşteri în care este permis accesul vizitatorilor, dar există anumite reguli, cum ar fi alegerea traseului ori stabilirea numărului de vizite, caz în care administratorul peşterii trebuie să facă un studiu pentru a diminua deteriorarea mediului subteran.
Dar, în România, dintre cele peste 12.000 de peşteri numai câteva sunt strict protejate şi acelea din raţiuni ştiinţifice. În rest, accesul este liber şi nelimitat, se fac grătare la gura peşterilor sau multe dintre ele sunt transformate în gropi de gunoi.
Resturile menajere şi rezidu