Traian Basescu vrea sa fie un mare jucator nu doar in politica interna, ci si in cea regionala si europeana. Declaratiile neprietenoase la adresa Rusiei reluate recent de seful statului sugereaza fie o noua perioada de incordare a relatiilor pe directia Moscovei, fie incapacitatea puterii de la Bucuresti de a intelege echilibrul international. Traian Basescu isi asuma deja rolul de lider european cu anvergura atunci cind spune ca „gasirea unei alternative la gazul rus trebuie sa fie prioritatea numarul 1 a UE“ si ca „exista riscul ca in viitor sa vedem cum Gazprom devine un instrument de presiune politica asupra Uniunii“ in relatia cu Moscova.
Dezbaterea despre dependenta tarilor Uniunii Europene fata de importul gazelor rusesti este intr-adevar de mare actualitate, mai ales dupa criza din iarna trecuta. Potrivit statisticilor, din 2030 importurile de gaze din Rusia ar putea depasi 80% din totalul cererii Uniunii Europene. Lucrurile acestea se stiu si se pun in ecuatie la nivelul cel mai inalt in statele UE, dar solutiile sint deocamdata putine si discutabile. La inceputul anilor ’90, multe tari europene precum Belgia, Suedia, Germania, Olanda, Spania au renuntat la energia nucleara din motive ecologice, iar acum se indreapta spre energii regenerabile.
Constatarile presedintelui Basescu, fara sa fie noi, sint suparatoare pentru Rusia, mai cu seama ca seful statului acuza cu premeditare compania rusa de gaz ca ar urma sa santajeze Uniunea Europeana, pe motiv ca Gazprom a promis atit Chinei, cit si Uniunii Europee sa le alimenteze. in opinia lui Basescu, nu ar fi exclus ca Gazprom sa le spuna europenilor: „daca nu sinteti intelepti, voi alimenta exclusiv China“.
in vreme ce presedintele roman facea astfel de declaratii, fostul cancelar german Gerhard Schroeder explica intr-un interviu pentru Le Figaro (13 noiembrie 2006) ca Europa are n