Cu talentul sau binecunoscut de-a surprinde pe toata lumea, Traian Basescu a dirijat dezbaterea publica intr-o directie care ii e prielnica. Folosind una dintre prerogativele sale constitutionale - cea de-a initia un referendum - a lansat o tema foarte populara pentru viitoarea campanie prezidentiala, obligandu-si viitorii adversari sa se pozitioneze in functie de aceasta. Partizanii sai isi freaca mainile de bucurie, dar cand e vorba de explicatii, vorbesc foarte serios de reforma statului promisa de presedinte si de guvernele care n-au intreprins nimic in aceasta directie. Si, pentru a justifica suprapunerea referendumului cu alegerile prezidentiale, de reducerea costurilor de organizare, in aceasta perioada de criza. De partea celalata a ringului, opozantii presedintelui sunt nemultumiti. Si replica spunand ca Traian Basescu foloseste aceasta metoda ca sa acopere faptul ca majoritatea dorita de el a esuat citand exemplele din justite, salarizare, invatamant si asa mai departe.

Care e tabara in care ar trebui sa ne inrolam in numele binelui universal? Sa le analizam argumentele. Cele din tabara prezidentiala nu stau in picioare. Pentru reducerea numarului de parlamentari exista o formula cu zero costuri: o solicitare adresata premierului Boc pentru a modifica o lege. De exemplu prin asumarea raspunderii, daca majoritatea parlamentara nu pare suficient de hotarata sa aplice o masura atat de populara. Cat despre trecerea la parlamentul unicameral, aceasta presupune in fine organizarea unui referendum de revizuire a Constitutiei cu costurile aferente. Dincolo de aceasta, presedintele nu se poate situa permanent in afara grupului “politicienilor”, el face parte dintre ei si are unul dintre apropiati in fruntea executivului.

Tabara anti-prezidentiala uzeaza la randul ei de argumente subrede. Traian Basescu e acuzat de esecul reformelor din divers