Romania a imprumutat 13 mld. euro de la FMI, dar a implementat putine proiecte, "stimulii" inclusi in programul anuntat de guvern in februarie 2009 pentru sprijinirea economiei fiind pana in prezent "mai mult imaginari decat reali", potrivit BERD.
Impactul programului guvernamental anticriza asupra cresterii economice a tarii a fost neglijabil, apreciaza Peter Sanfey economistul-sef al pentru Europa de Sud-Est al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
"Sa luam exemplul Romaniei, unde guvernul a anuntat in februarie 2009 un pachet de stimulare a economiei in valoare de 13 miliarde de euro pentru a combate efectele crizei. Ideea era de a aloca cea mai mare parte, de peste zece miliarde de euro, pentru proiecte de infrastructura. Pana acum, «stimulii» au fost mai mult imaginari decat reali; putine proiecte au fost demarate, iar efectul asupra cresterii economice a fost neglijabil", noteaza Sanfey intr-o analiza.
Mai multe tari din sud-estul Europei au inregistrat probleme majore din cauza crizei financiare mondiale, iar Romania si Ungaria, state membre ale Uniunii Europene, au fost nevoite sa apeleze la sprijinul Fondului Monetar International.
Multe guverne au anuntat, ca urmare a crizei, diferite programe fiscale care pareau expansioniste, dar care in realitate au avut un impact minor asupra economiei reale.
Spatiul de manevra a fost limitat din cauza politicilor fiscale expansioniste in perioada de boom economic, iar scaderea veniturilor bugetare si accesul limitat la noi imprumuturi au fortat multe guverne sa diminueze cheltuielile.
Unele tari, precum Serbia, Macedonia sau Bosnia-Hertegovina, au incercat sa ofere reduceri de taxe pentru a incuraja activitatea economica. Toate aceste masuri au avut unele efecte pozitive, dar nu constituie un raspuns coerent la criza economica.
Planeaza riscuri din Gre
