Batjocorirea statuii care tocmai aniversează o sută de ani a devenit «o tradiţie». Autorităţile sunt resemnate.
Cumplite veştile ce ne vin de la Galaţi. A fost furată - nu se mai ştie exact în al câtelea an consecutiv (al 12-lea? al 17-lea?) - mâna (dreapta) de marmură a muzei lui Mihai Eminescu. Batjocorirea statuii care tocmai aniversează o sută de ani a devenit „o tradiţie" şi, ca în faţa oricărei „tradiţii" locale (ninsori iarna, inundaţii vara), autorităţile sunt resemnate. Municipalitatea - după cum anunţă ziariştii gălăţeni - a ales să îşi facă un stoc de drepte din marmură.
Totuşi, 2011 nu a fost, iată, mai rău decât anii precedenţi, căci, informează „Viaţa liberă" din Galaţi, mâna a ajuns pe mâini bune, chiar dacă, spre deosebire de trecutele furturi, a fost şi mâzgălită. Povesteşte Zanfir Ilie, directorul Bibliotecii V.A. Urechia: „Mâna a ajuns la mine graţie prietenului Maximilian Popescu Vela, care, împreună cu soţia, a recuperat-o din parc. Se plimbau şi doamna Viorica a zărit-o, sub nişte crengi şi frunze, au luat-o şi mi-au adus-o".
„Viaţa liberă" din Galaţi a urmărit cazul îndeaproape şi a consemnat şi această declaraţie a viceprimarului Nicuşor Ciumacenco, care mă lasă, mărturisesc, descumpănit: „Mâna a dispărut şi pentru că în parc nu mai sunt gardieni, de la reducerea posturilor la Poliţia Comunitară. Îmi pare rău că noi, ca oraş, ne facem de ruşine prin astfel de întâmplări. Pentru a nu se mai întâmpla aşa ceva, vom monta o cameră de luat vederi".
Muzeograful şi artistul Gheorghe Andreescu, la care se merge, inevitabil, cu mâna muzei, este, la rândul său, dezolat: „Nu sunt fericit în această perioadă, căci este devastat un monument şi numele meu este asociat cu astfel de fapte negative, dar să luăm lucrurile aşa cum sunt. Mereu se întâmplă, înainte de 15 ianuarie sau 15 iunie, să dispară mâna, se profanează statuia, l