Baku revine asupra tranzacţiei cu armament din septembrie care a implicat Armenia şi Moldova, estimând că va complica şi mai mult rezolvarea conflictului din Nagorno Karabah. Alte întrebări sunt dacă armele au fost vândute de Republica Moldova şi dacă destinaţia lor a fost Armenia sau Libia.
Elnur Aslanov, şeful analiştilor din administraţia prezidenţială azeră, readuce în discuţie, printr-o declaraţie publică din 14 octombrie, tranzacţia de luna trecută, socotind că reprezintă un „factor destabilizator” în regiune şi că „orice creştere a numărului de arme din regiune nu favorizează pacea şi stabilitatea, ci, dimpotrivă, le împiedică”, citează Radio Free Europe. În replică, adjunctul ministrului armean de Externe, Shavarsh Kocharian, a catalogat protestele azere drept „lamentări agresive.”
Conform presei moldovene, înţelegerea secretă dintre Erevan şi Chişinău s-a realizat prin intermediul unei firme din Letonia, Latspetsexport. Guvernul Moldovei a confirmat informaţia, declanşând un scandal politic în fosta republică sovietică. Agenţia moldoveană Omega informa la acea vreme că valoarea contractului se ridică la 3,3 milioane de dolari şi include sisteme de rachete BM-27 Uragan, cu o rază de acţiune de până la 35 de kilometri, şi muniţie. Erevanul nu a confirmat informaţiile, pe motiv că ele ar putea afecta securitatea naţională. Ambasadorul Moldovei în Azerbaidjan, Igor Bodiu, a descris tranzacţia drept „o greşeală nefericită”, care afectează negativ relaţiile moldo-azere, ambele membre GUAM.
Destinaţie finală: Libia?
Potrivit Eurasianet, avionul despre care s-a aflat că transporta armele a plecat iniţial din Chişinău către Benghazi, Libia, de unde s-ar fi întors gol. Următoarea cursă, cu arme, ar fi avut fost către capitala armeană. Ministrul moldovean al Apărării, Vitalie Marinuţă, citat de agenţia de presă Omega, a subliniat
