România nu reprezintă un caz singular, în care doi candidaţi îşi clamează fiecare victoria în alegeri din cauza scorului foarte strâns. Şi nici unica ţară în care un partid politic sau o coaliţie contestă rezultatul unui scrutin. Există precedente şi la case mai mari.
SUA 2000: Alegeri contestate în Florida
În anul 2000, americanii erau chemaţi la urne pentru a-şi alege viitorul preşedinte, între democratul Al Gore şi republicanul George W. Bush. După o luptă echilibrată, bătălia decisivă s-a dat în statul Florida, unde Bush a primit în final 271 de voturi electorale, cu unul mai mult decât minimul necesar pentru câştigarea Colegiului, iar contracandidatul său - 266 de voturi.
Curtea Supremă a statului Florida a ordonat, la 8 decembrie, renumărarea voturilor, iar democraţii au cerut numărarea manuală a voturilor în patru districte, socotite favorabile lui Al Gore: Volusia, Palm Beach, Broward şi Miami-Dade. La numai o zi după decizia din Florida, Curtea Supremă a SUA a anulat decizia de renumărare manuală la nivel de stat, iar la 12 decembrie George W. Bush a fost numit al 43-lea preşedinte al Statelor Unite. Prelungirea cu aproape 40 de zile a incertitudinii i-a făcut pe mulţi americani să se gândească la posibilitatea fraudării scrutinului. Până la urmă, însă, chiar Al Gore a pus capăt tensiunilor, recunoscând, elegant, victoria adversarului său.
Israel 2009: Ambii candidaţi revendică victoria
În februarie 2009, Partidul Kadima, de centru-dreapta, al lui Tzipi Livni devansa, e drept doar cu un mandat, formaţiunea Likud, de dreapta, a lui Benjamin Netanyahu. Kadima obţinuse 28 de mandate, iar Likud -27. Din cauza rezultatului foarte strâns, ambii candidaţi au revendicat victoria după închiderea urnelor. "Poporul s-a exprimat clar, tabăra naţională, condusă de Likud, a înegistrat un avans net", a declarat Netanyahu. "Poporul a
