- ne spune Diana Fisher, episcop al Bisericii Metropolitane, lesbiana si... mama Are 52 de ani. La gat poarta un lant cu cruce. De sub maneca deux-piece-ului clasic, pe care-l poarta, se zareste coltul unui tatuaj. Devii curios. Diana Fisher este unul dintre putinii episcopi femeie acceptati de o biserica neoprotestanta. E nascuta in Canada. Traieste in Massachusetts. Aici are parohia si aici s-a casatorit civil cu partenerul de-o viata. Femeie ca si ea. Are o fiica. Acum 20 de ani a apelat la tehnica inseminarii artificiale, pentru a fi mama, al doilea vis implinit dupa preotie. Pentru ea, a fi gay face parte din normalitate. A venit in Romania pentru a-i cunoaste si sustine pe cei ca ea.
- Cat de obisnuita este situatia dvs. pentru Statele Unite, unde locuiti acum?
- Nu e un lucru obisnuit nicaieri, sa fii femeie-episcop, lesbiana, casatorita cu un partener de acelasi sex si sa ai si un copil conceput prin inseminare artificiala.
- In intreaga lume sunt doar 15 femei-episcop si 11 episcopi, care au admis ca sunt homosexuali. Dvs. faceti parte din ambele categorii...
- Da, Biserica Metropolitana, de confesiune neoprotestanta, a fost infiintata in urma cu aproape 40 de ani de crestini homosexuali, care au fost respinsi de bisericile ai caror enoriasi erau din cauza orientarii lor sexuale si care nu au vrut sa renunte la credinta lor. Majoritatea enoriasilor nostri este gay, dar avem printre noi si multi heterosexuali.
- Cum ati ajuns episcop?
- De cand ma stiu, am dorit sa devin preoteasa si am fost mereu convinsa ca aceasta imi e menirea. Am primit insa un refuz categoric din partea preotilor Bisericii presbiteriene canadiene, a carei enoriase eram. Au incercat sa ma convinga ca rolul meu ca femeie este sa fiu sotie si mama buna. Cand le-am spus ca sunt lesbiana, mi-au interzis sa mai calc pragul bisericii.
- Se pare
