“Înainte de criza economică, planurile erau ca România să adopte euro în 2015. S-au făcut progrese (..)totuşi, recesiunea s-a reflectat în deficite bugetare mai mari. Atingerea ţintei de deficit bugetar de 3% din PIB în 2012 este încă fezabilă, dar necesită reforme mai profunde în aria alocaţiilor sociale şi ale ocupării în sectorul public. Pentru a intra în ERM II trebuie progresat în această direcţie în 2011. Dar s-ar putea să ne ia mai mult de un an—poate doi ani—pentru a implementa aceste reforme. Astfel, întârzieri pot apărea, iar data adoptării euro s-ar putea să se modifice corespunzător”, a declarat Guvernatorul Isarescu intr-un discurs tinut cu ocazia împlinirii a 10 ani de la înfiinţarea Institutului European din România
"Ştim că nu avem dreptul să ratăm, tocmai acum, şansa pe care România o are – trecerea la euro. Ţara noastră va fi însă nevoită să-şi comprime timpul dezvoltării. Banca Naţională a menţinut obiectivul trecerii la euro în 2015 şi acţionează în sensul îndeplinirii lui. Iar la BNR funcţionează cu bune rezultate un larg comitet specializat de pregătire a trecerii la euro. Avem convingerea că intensificarea pregătirilor de aderare la zona euro, în cadrul unui program naţional, va da un nou avânt transformării şi modernizării întregii societăţi româneşti, a mai declarat Guvernatorul.
Isarescu a rememorat imprejurarile aderarii Romaniei in UE. “Atunci, în 2000, întrebarea cardinală era dacă puteam într-adevăr spera, în condiţiile date, la o Europă unită cu 27 de ţări. Întrebarea nu era lipsită de sens. Mai ales că Uniunea Europeană trecea atunci prin momente grele. Interesele de ordin politic, social şi economic, ce mergeau în direcţia continuării extinderii au fost mai puternice şi mai argumentat motivate decât cele care mizau pe baterea pasului pe loc sau chiar doreau paşi înapoi”, a spus seful Bancii Centrale.
Vezi m
