PAPORNIŢA CU INŢELEPCIUNI

Oamenii obişnuiţi, care nu pot mişca in sprijinul lor luminile rampei, n-au altceva de făcut, la intrarea intr-o sală de judecată, decăt să bată un set de cruci mănăstiresşti, să scuipe de trei ori in săn şi să invoce pronia cerească.

PAPORNIŢA CU INŢELEPCIUNI

Săptămăna trecută a readus reforma Justiţiei (nu cea a poporului, de la TVR, ci aceea instituţională), ca subiect principal, in dezbaterea publică. Patru au fost evenimentele marcante in domeniu: noua expertiză contabilă in "dosarul Flota", decizia CSM in privinţa activităţii procurorului Doru Ţuluş, reintoarcea "cazului Zambaccian" la DNA şi decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) in procesul "Ştefănescu versus Romănia". Analizăndu-le pe rănd, atăt căt poate permite spaţiul alocat unui editorial, poţi doar să te cruceşti că o ţară a Uniunii Europene poate avea un asemenea hal de Justiţie. Şi, la pachet, să constaţi, fie şi printr-o generalizare uşor forţată, că oamenii obişnuiţi, care nu pot mişca in sprijinul lor luminile rampei, n-au altceva de făcut, la intrarea intr-o sală de judecată, decăt să bată un set de cruci mănăstiresşti, să scuipe de trei ori in săn şi să invoce pronia cerească.

"Dosarul Flota", unul cu profunde implicaţii politice, ale cărui cercetări s-au intins de-a lungul cătorva regimuri politice, era unul dintre cele două "cuie" (al doilea e casa din Mihăileanu) din cauciucurile maşinii prezidenţiale. Tema principală a dezvăluirilor vizează beneficiile sau, după caz, paguba romănilor după instrăinarea la bucată a flotei. O primă expertiză contabilă, soldată cu trimiterea in judecată a nu mai puţin de 80 de persoane (printre care şi fostul ministru al Transporturilor Traian Băsescu), printr-un rechizitoriu finalizat in anul 2004, reţinea un prejudiciu de peste 300 de milioane de dolari. A doua expertiză