Curtea de Conturi ne anunţa zilele trecute că a depistat nereguli în cheltuirea banilor destinaţi pentru activitatea Parlamentului în 2012. La o primă citire, încălcările nu par grave şi nici sumele ce i-au făcut suspicioşi pe auditori nu sunt chiar atât de mari. Ne-a părut totuşi curios că cineva, „deşi dispunea de spaţiu locativ în municipiul Chişinău, a beneficiat neregulamentar de indemnizaţia pentru chirie“.

Doar că n-am putut afla cine e fericitul/nesimţitul parlamentar care a ridicat contrar legii 20.300 de lei. Rămân anonimi şi trei indivizi care au primit bani de la stat în valoare totală de 124.200 de lei pentru întreţinerea „copiilor minori“ în vârstă de 20, 25 şi, respectiv, 29 de ani!

„Doamne fereşte! Nu dăm nume. Vom transmite materialele la Procuratură, pentru cercetări. Aşa e legea“, ne-au răspuns la Curtea de Conturi. Desigur, cum să dai nume? De ce să ştie omul de rând cine sunt eroii care-l fură? Şi dacă, între timp, se constată că „faptele din raportul Curţii de Conturi nu s-au adeverit“, aşa cum se întâmplă de obicei? Trebuie să respectăm „prezumţia nevinovăţiei“. Probabil, din această cauză nu aflăm aproape niciodată nici denumirile misterioaselor firme-fantomă implicate în tot soiul de scheme frauduloase despre descoperirea cărora ne anunţă falnic, din când în când, oamenii legii.

Vă amintiţi cât tam-tam s-a făcut atunci când a falimentat Investprivatbank? Dar nici până astăzi n-au fost făcute publice numele firmelor şi persoanelor fizice care n-au rambursat credite de sute de milioane de lei, puse ulterior în cârca Băncii de Economii. Când l-am întrebat, acum trei ani, pe guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, de ce nu o face, a invocat „secretul comercial“. Cu acelaşi termen se operează şi acum, când deja Banca de Economii are probleme mari ce ţin de recuperarea creditelor neperformante. Oficialii scâncesc că nu po