În Japonia, ceremoniile în memoria celor decedaţi durează, de regulă, 49 de zile de la data morţii. Pe durata lor, cei îndoliaţi îşi plâng morţii. Numărul victimelor cutremurului şi tsunamiului care au lovit regiunea Tohoku din nord-estul Japoniei a ajuns acum la aproximativ 30.000, dacă îi includem şi pe cei dispăruţi. A fost cel mai mare dezastru natural din istoria Japoniei, iar naţiunea întreagă a fost în doliu.
În toată această perioadă, sensibile la sentimentele pu-blicului, posturile de te-le-viziune s-au abţinut de la difuzarea unor programe frivole şi reclame vesele. Multe dintre evenimentele hanami, care celebrează an de an înflorirea cireşilor şi sunt foarte iubite de noi japonezii, au fost anulate. Evenimente muzicale şi sportive sau petreceri popu-lare au fost şi ele fie amânate, fie contramandate. În mod bizar, concertele cân-tăreţei americane de rock Cyndi Lauper au fost cam singurele evenimente neanulate.
Puternicele legături (kizuna) dintre japonezi au generat o mare solidaritate în vremuri sumbre cum sunt acestea. Una dintre virtuţile kizuna se reflectă în incapacitatea oamenilor de a se distra în modul lor obişnuit, ştiind că atât de mulţi conaţionali au pierdut şi că alţi 200.000 de sinistraţi îndură condiţii grele în centrele de evacuare.
Există acum însă îngrijorarea că aceste kizuna ar putea să imobilizeze chiar economia japo-neză, care trebuie să îşi revină cât mai repede cu pu-tinţă - nu doar de dragul Jap-oniei, dar şi pentru că disfuncţio-nalităţile din eco-nomia japoneză lovesc restul Asiei, Japonia fiind parte integrantă a lanţurilor regio-nale de aprovizionare.
Atât de puternicele kizuna şi mentalitatea de doliu au afectat grav consumul. Industria de turism a fost dur lovită de abstinenţa oamenilor de la călători, iar staţiunile geo-termale din regiunea Tohoku, de obicei pline de turişti au devenit o
